Comportamentele etice ale angajaților în taxonomia de consens a comportamentelor contraproductive la locul de muncă

Introducere și context

Articolul de față abordează comportamentele etice ale angajaților în cadrul taxonomiei consensuale a comportamentelor contraproductive la locul de muncă (CT-CWB). Autorii argumentează că societățile și guvernele impun tot mai mult organizațiilor standarde ridicate de responsabilitate, iar comportamentele individuale ale angajaților reprezintă fundamentul oricărei forme de responsabilitate socială corporativă. Comportamentele responsabile ale angajaților sunt structurate în trei domenii majore: comportamentele etice, comportamentele de cetățenie organizațională (OCB) și comportamentele ecologice ale angajaților. Studiul se concentrează exclusiv pe domeniul comportamentelor etice, oferind o analiză critică a conceptualizărilor teoretice, taxonomiilor și modalităților de evaluare existente.

Definirea comportamentelor etice și neetice ale angajaților

Autorii constată că literatura de specialitate suferă de ambiguitate conceptuală și definitorie semnificativă. Numeroși cercetători utilizează termenii „comportament etic” sau „decizie etică” fără a preciza clar când un comportament implică dimensiunea etică. Sunt trecute în revistă mai multe definiții propuse anterior, inclusiv cea a lui Kish-Gephart și colaboratorii (2010), care definesc comportamentul neetic drept orice acțiune ce violează normele morale acceptate de societate, și cea a lui Russell și colaboratorii (2017), care extinde sursele normelor la organizații, grupuri profesionale și reglementări legale.

Autorii critică distincția tradițională între comportamentele neetice și comportamentele contraproductive (CWB), argumentând că aceasta se bazează pe o definiție depășită a CWB. Ei propun o definiție comportamentală a CWB, conform căreia orice acțiune care dăunează intereselor legitime ale organizației sau stakeholderilor acesteia constituie un CWB, indiferent dacă violează sau nu norme explicite. Comportamentele neetice sunt definite ca acțiuni scalabile prin care angajații înșală sau exploatează alte persoane ori își asigură un avantaj nedrept în detrimentul altora. Acestea includ minciuna, denaturarea informațiilor, mituirea, abuzul de putere și încălcarea legilor sau reglementărilor.

Comportamentele neetice ca subset al CWB

Un punct central al articolului este argumentul că toate comportamentele neetice fac parte din domeniul mai larg al CWB. Autorii resping ideea că „comportamentele pro-organizaționale neetice” (UPB) ar fi distincte de CWB, invocând trei argumente principale:

• Definițiile conceptuale ale CWB recunosc că acestea includ comportamente care detractează de la obiectivele organizaționale legitime, iar obiectivele ilegale sau neetice nu pot fi considerate legitime.
• CWB include comportamente dăunătoare pentru stakeholderii organizației, iar aceștia cuprind nu doar acționarii, ci și angajații, clienții, comunitățile locale și societatea în ansamblu.
• Empiric, comportamentele neetice și CWB împart o rețea nomologică comună, corelând pozitiv unele cu altele și negativ cu performanța în sarcini și OCB.

De asemenea, se subliniază că nici comportamentele etice, nici CWB nu presupun neapărat intenție deliberată; angajații pot acționa neetic în mod impulsiv, accidental sau din convingeri greșite.

Modele și taxonomii ale comportamentelor etice

Taxonomia Russell et al. (2017)

Cea mai cuprinzătoare taxonomie a comportamentelor etice ale angajaților este cea propusă de Russell și colaboratorii (2017), care identifică zece categorii: avertizarea (whistleblowing), sinceritatea, menținerea confidențialității, evitarea tratamentului inechitabil, evitarea abuzului de putere, respectarea regulilor, evitarea conflictelor de interese, respectarea proprietății intelectuale, evitarea defăimării altora și evitarea hărțuirii la locul de muncă. Autorii articolului recunosc valoarea acestei taxonomii, dar critică faptul că aceasta vizează preponderent comportamentele managerilor și profesioniștilor de nivel înalt, nefiind aplicabilă în egală măsură angajaților de nivel inferior.

Taxonomia consensuală CT-CWB

Autorii prezintă o sinteză proprie — Taxonomia Consensuală a CWB (CT-CWB) — care integrează comportamentele neetice în cadrul mai larg al CWB. Această taxonomie distinge între CWB direcționate interpersonal (CWB-I) și cele direcționate organizațional (CWB-O), identificând totodată categorii specifice inerente comportamentelor neetice (înșelăciune, exploatare, avantaj nedrept) față de alte CWB care pot fi sau nu neetice în funcție de motivație.

Avertizarea și dizidenția organizațională principială

Avertizarea (whistleblowing) este tratată ca un construct cu o rețea nomologică parțial distinctă, deoarece implică inițiativă proactivă și efort suplimentar față de simpla evitare a CWB. Astfel, aceasta constituie un factor de performanță compus, combinând elemente atât din evitarea CWB, cât și din comportamentele proactive de cetățenie organizațională.

Măsurarea comportamentelor etice

Autorii trec în revistă principalele instrumente de măsurare disponibile, evidențiind deficiențe semnificative. Scala Akaah (1992) este considerată cea mai clară și comprehensivă. Scala BARS a lui Russell et al. (2017) este utilă, dar necesită validare suplimentară. Scala Kaptein (2008) acoperă o gamă largă de comportamente neetice cu proprietăți psihometrice bune. Scalele de leadership etic (Brown et al., 2005; Kalshoven et al., 2011) sunt criticate pentru contaminarea constructului prin includerea unor itemi ce reflectă leadership general, nu comportamente etice specifice. Scala Moore et al. (2012) este considerată mai degrabă o măsură generală a CWB decât una specifică comportamentelor neetice.

Antecedente dispoziționale ale comportamentelor etice

Cercetările existente indică relații substanțiale între comportamentele neetice și trăsăturile de personalitate asociate Conștiinciozității și Agreabilității (corelații negative de aproximativ −.20 până la −.30). Machiavelismul prezintă, de asemenea, relații negative moderate cu comportamentele etice. Trăsătura compusă a integrității (compusă din Conștiinciozitate, Agreabilitate și Stabilitate Emoțională) prezice puternic atât CWB, cât și comportamentele neetice. Avertizarea este mai puternic asociată cu Extraversiunea și ambiția. În mod surprinzător, niciun studiu nu a examinat relația dintre abilitățile cognitive și comportamentele neetice, deși autorii anticipează relații semnificative, mai ales pentru respectarea legilor și reglementărilor.

Concluzii și direcții viitoare

Autorii concluzionează că comportamentele neetice ale angajaților trebuie conceptualizate ca parte integrantă a domeniului CWB și că cercetarea în acest domeniu suferă de ambiguitate conceptuală, acoperire limitată a constructului, deconectare față de literatura mai largă privind performanța la locul de muncă și neglijarea antecedentelor dispoziționale fundamentale. Se impun măsuri viitoare care să includă comportamente specifice, să acopere întreaga gamă a domeniului etic, să asigure validitate ecologică pentru diverse ocupații și să integreze cercetarea privind comportamentele etice în rețeaua nomologică mai largă a performanței individuale la muncă.

Referință

Wiernik, B. M., & Ones, D. S. (2018). Ethical employee behaviors in the consensus taxonomy of counterproductive work behaviors. International Journal of Selection and Assessment, 26(1), 36–48.