Călătoria spre a deveni un cercetător calitativ în asistență socială: șapte repere kilometrice

Introducere și context

Articolul elaborat de Dafna Tener explorează relația profundă dintre cercetarea calitativă și practica asistenței sociale, propunând șapte repere esențiale („mile-markers”) care ghidează dezvoltarea identității profesionale a unui asistent social calitativ. Autoarea pornește de la premisa că atât asistența socială, cât și cercetarea calitativă necesită curaj — curajul de a privi injustiția în față, de a depăși definițiile prestabilite și de a pătrunde în teritorii necunoscute. Lucrarea este adresată în primul rând studenților din programele de asistență socială, care percep adesea cursurile de cercetare ca fiind deconectate de la practica de teren, și urmărește să construiască punți între principiile filosofice ale cercetării calitative și valorile fundamentale ale profesiei.

Cele șapte repere ale călătoriei

1. Ascultă poveștile

Primul reper subliniază importanța ascultării autentice și fără judecată. Atât în asistența socială, cât și în cercetarea calitativă, practicianul trebuie să înțeleagă narațiunile din perspectiva unică a celui care le trăiește. Conceptul social work asociat este terapia centrată pe client (Carl Rogers), care pune accent pe empatie, congruență și considerație pozitivă necondiționată. Conceptul calitativ corespunzător este dihotomia emic/etic — perspectiva emică presupunând înțelegerea experienței din interior, din punctul de vedere al participantului. Autoarea ilustrează acest reper prin cercetarea sa privind abuzul sexual între preadolescenți, în care participanților li s-a oferit libertatea de a-și defini propriile experiențe fără a fi constrânși de categorii externe.

2. Devino propriul tău profesor

Al doilea reper vizează autocunoașterea și reflexivitatea. În asistența socială, reflexivitatea înseamnă examinarea critică a valorilor, biasurilor și a modului în care sinele influențează practica. În cercetarea calitativă, conceptul echivalent este „bracketing-ul” (punerea între paranteze) — suspendarea temporară a preconcepțiilor pentru a aborda datele în mod deschis. Tener descrie experiența sa din teza de doctorat despre iertare în rândul supraviețuitoarelor abuzului sexual intrafamilial, unde a realizat că deținea prejudecăți profunde despre făptuitor, natura abuzului și despre iertare, pe care a trebuit să le depășească pentru a rămâne fidelă perspectivelor participantelor.

3. Fii sistematic

Cel de-al treilea reper se referă la responsabilitate și rigoare metodologică. În asistența socială, responsabilitatea presupune o practică etică, transparentă și bazată pe standarde profesionale clare. În cercetarea calitativă, conceptul central este cel de „trustworthiness” (credibilitate), introdus de Lincoln și Guba, care cuprinde: dependabilitate, credibilitate, transferabilitate și confirmabilitate. Autoarea exemplifică acest reper prin activitatea sa în cadrul unui comitet judecătoresc dedicat abuzului sexual în comunitatea LGBTQ+, unde abordarea sistematică și riguroasă a datelor a conferit legitimitate și credibilitate demersului.

4. Ține minte contextul

Al patrulea reper evidențiază rolul esențial al contextului în înțelegerea experienței umane. Din perspectiva asistenței sociale, teoria sistemelor ecologice a lui Bronfenbrenner oferă un cadru holistic care include microsistemul, mezosistemul, exosistemul, macrosistemul și cronosistemul. Din perspectivă calitativă, cercetarea calitativă critică analizează forțele sociale, politice și culturale care modelează identitățile și experiențele. Autoarea ilustrează acest reper printr-un studiu privind abuzul sexual între frați în familii religioase ultra-ortodoxe din Israel, unde contextul cultural, religios și comunitar s-a dovedit determinant pentru înțelegerea dinamicilor de abuz.

5. Produce schimbare

Al cincilea reper plasează schimbarea socială în centrul atât al asistenței sociale, cât și al cercetării calitative. Asistenții sociali sunt agenți ai schimbării, iar cercetătorii calitatiști urmăresc ca rezultatele lor să influențeze politicile și practica. Conceptul calitativ asociat este cercetarea-acțiune participativă (PAR), care implică activ participanții în toate etapele cercetării, cu scopul de a produce transformări sociale reale. Tener descrie experiența studenților săi care, investigând abuzul sexual în cadrul educației informale, au trecut de la implicare academică formală la un angajament profund față de supraviețuitori și societate.

6. Găsește un prieten

Al șaselea reper subliniază importanța colaborării și a sprijinului colegial. În asistența socială, supervizarea între egali oferă suport emoțional, schimb de cunoștințe și normalizarea dificultăților profesionale. În cercetarea calitativă, colaborarea interdisciplinară îmbogățește analiza și sporește calitatea rezultatelor. Autoarea exemplifică prin grupul de cercetare pe care l-a condus timp de patru ani cu Prof. Yochay Nadan, dedicat sexualității și prejudiciilor sexuale în comunitatea LGBTQ+, unde membrii grupului au construit relații profesionale și personale solide.

7. Ai grijă de tine

Ultimul reper abordează impactul emoțional al muncii în asistența socială și în cercetarea calitativă pe teme sensibile. Epuizarea profesională (burnout) este o realitate frecventă, determinată de suprasolicitare emoțională, confuzie de rol și lipsa suportului organizațional. În cercetarea calitativă, cercetătorii care studiază subiecte sensibile sunt expuși unor riscuri emoționale semnificative, adesea neglijate de comitetele de etică. Tener subliniază necesitatea autocunoașterii, a stabilirii limitelor și a rețelelor de sprijin, ilustrând prin practica sa didactică în care încurajează studenții să adopte strategii de îngrijire personală.

Concluzii și limitări

Autoarea concluzionează că cele șapte repere nu reprezintă o succesiune liniară, ci mai degrabă un proces ciclic și interconectat, în care fiecare element îl alimentează pe celelalte. Lucrarea recunoaște că și alte metode de cercetare (nu doar cele calitative) pot fi relevante pentru asistența socială, și că atât domeniul calitativ, cât și cel al asistenței sociale sunt suficient de complexe pentru a nu putea fi epuizate într-un singur articol. Cu toate acestea, reperele propuse sunt suficient de generale pentru a fi aplicabile în contexte internaționale diverse, transcenzând granițele geografice, culturale și sociale. Articolul este în mod explicit interpretativ și contextualizat în experiența personală a autoarei, invitând cititorul să aprofundeze fiecare concept în procesul construirii propriei identități profesionale.

Referință

Tener, D. (2025). The journey to becoming a qualitative social work researcher: seven mile-markers. Social Work Education: The International Journal, 44(4), 770–788. https://doi.org/10.1080/02615479.2024.2340701