Studenți la Informatică: ce proiecte contează cu adevărat în portofoliu în 2026

În 2026, un portofoliu care contează arată patru lucruri: o constrângere tehnică reală pe care ai rezolvat-o, cod care rulează în afara laptopului tău, date care nu vin dintr-un tutorial și decizii scrise cu argumente. Aplicația de tip CRUD făcută după un curs a încetat să mai fie un semnal.

Motivul nu ține de gust. Numărul de joburi noi publicate pe eJobs în primul semestru din 2026 a scăzut cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, la puțin peste 110.000, iar aplicările au urcat cu 27%, până la 6,7 milioane, potrivit analizei platformei publicate în iulie 2026. Când raportul dintre candidați și posturi se schimbă atât de mult, filtrul se mută de pe intenție pe dovadă.

Ce s-a schimbat în piața IT din România?

Segmentul de intrare s-a subțiat primul. Un studiu ANIS pe peste 150 de companii membre, publicat în octombrie 2025, arată că 15% dintre firmele IT și-au redus personalul, 31% au tăiat din rolurile de junior, iar 62% au investit în automatizare și tehnologii AI. În aceeași perioadă, 65% dintre companii au raportat creșteri de cifră de afaceri. Restructurarea nu a venit dintr-o criză generală, ci dintr-o schimbare de structură.

Tonul a rămas la fel un an mai târziu. Corina Vasile, director executiv ANIS, spunea la sfârșitul lui iulie 2026 că „angajările au cam înghețat în IT-ul românesc”, iar Alexandru Lăpușan, CEO Zitec, folosea aproape aceleași cuvinte. Industria numără în jur de 200.000 de oameni, cu un salariu mediu net de 12.950 lei în intervalul aprilie 2025 până în martie 2026, potrivit datelor citate de HotNews. Salariile mari și porțile aproape închise pentru începători coexistă în aceeași industrie.

Contracția se vede și în altă parte. Pe OLX Locuri de Muncă, anunțurile din IT și telecom au scăzut cu 43,3% în trimestrul I 2026, arată raportul trimestrial al platformei. Fundalul este la fel de strâns: rata șomajului la tinerii sub 25 de ani a fost de 28,8% în perioada ianuarie până în martie 2026, potrivit datelor INS publicate pe 30 iulie 2026.

Un studiu al Stanford Digital Economy Lab, în versiunea din noiembrie 2025, măsoară o scădere relativă de 16% a ocupării la persoanele între 22 și 25 de ani din meseriile cele mai expuse la AI. Cifra vine din state de plată americane și descrie piața din Statele Unite.

De ce nu mai contează proiectul făcut după tutorial?

Pentru că oricine îl poate produce în câteva minute, inclusiv cineva care nu înțelege ce a produs. Un backend cu autentificare, un CRUD peste o bază de date și un frontend curat nu mai separă doi candidați. Tudor Dumitrescu, fondatorul JoburiIT.ro, punea problema scurt într-un interviu din februarie 2026: „Mediocritatea ambalată frumos are o rată mult mai mică de succes”. Tot el spune că majoritatea companiilor caută în continuare juniori, dar mult mai puțini decât mid și senior: s-au rărit, nu au dispărut.

Volumul confirmă observația. Raportul Octoverse al GitHub numără, în anul încheiat în august 2025, 693.867 de repository-uri publice noi care folosesc un SDK de model lingvistic, cu 178% mai multe decât în anul anterior. Codul public nu mai este o resursă rară. Semnalul s-a mutat pe ce nu poate fi generat singur: alegeri sub constrângere, integrare cu date și sisteme reale, operarea unui lucru care rulează.

Care sunt cele patru tipuri de proiecte care fac diferența?

Tipul proiectului	Ce demonstrează	Exemplu concret	Ce îl face slab
Cu o constrângere reală	Că faci compromisuri și le măsori	Un cititor de conținut care se încarcă sub 200 ms pe o conexiune 3G simulată	Constrângere declarată, nicăieri măsurată
Contribuție open source	Că poți lucra în codul altcuiva, cu review	Un pull request acceptat într-un proiect cu zeci de contribuitori activi	Corecturi de scriere în documentație
Pe date reale	Că știi să cureți, să modelezi, să interpretezi	Frecvența reală a autobuzelor din Cluj-Napoca față de orarul publicat	Set de date deja curățat, luat dintr-o competiție
Ajuns în producție	Că înțelegi ce se întâmplă după merge	Aplicație containerizată, cu pipeline de CI, monitorizare și cost lunar cunoscut	Instrucțiuni care se opresc la pornirea locală

Alege o constrângere și măsoar-o

Constrângerea transformă un proiect în inginerie. Poate fi un buget de performanță, o limită de memorie, funcționarea fără conexiune sau un cost maxim lunar. Regula este ca cifra să existe înainte de cod și să fie verificabilă după. Dacă spui că pagina se încarcă rapid, arată măsurătoarea, dispozitivul și rețeaua. Un proiect mic cu o limită respectată bate unul mare fără nicio limită asumată.

Contribuie în codul altcuiva

O contribuție acceptată demonstrează ce nu poate demonstra un repository personal: că citești cod străin, că respecți convenții pe care nu le-ai ales tu și că duci o discuție de review până la merge. Ordinea care funcționează începe cu folosirea proiectului, continuă cu reproducerea unui bug raportat de altcineva și abia apoi cu cod.

Lucrează pe date murdare

Datele reale au coloane lipsă, denumiri inconsistente de localități, diacritice care apar și dispar și fișiere care își schimbă structura de la un an la altul. Curățarea lor este partea pe care recrutorii o recunosc, pentru că seamănă cu munca din firmă. O secțiune care explică ce ai aruncat din date și de ce spune mai mult decât un grafic frumos.

Du proiectul până în producție

Un proiect care rulează undeva accesibil ridică întrebări utile: cum îl construiești, ce faci când cade, cât te costă. Containerizare, un pipeline care rulează testele la fiecare push, o formă minimă de monitorizare și un buget lunar declarat sunt suficiente. Nu ai nevoie de Kubernetes. Ai nevoie să poți răspunde ce faci când serviciul cade la trei noaptea.

Cum prezinți un proiect: problemă, decizie, compromis

La portofoliile de student, problema nu e codul, ci prezentarea. Un README care începe cu lista de tehnologii nu spune nimic, pentru că lista e la fel la toată lumea. Structura care funcționează pornește de la problemă și trece prin decizii.

Aplicat la un README, asta înseamnă șapte secțiuni scurte, în ordinea următoare.

1. Ce rezolvă proiectul, într-o frază, fără jargon.
2. Cum îl încerci în mai puțin de cinci minute, cu date de test incluse.
3. Constrângerea asumată, cifra măsurată și metoda de măsurare.
4. Trei decizii tehnice, fiecare cu alternativa respinsă și motivul.
5. Ce nu face proiectul și ce ar ceda la un trafic de o sută de ori mai mare.
6. Cum rulează în producție: build, deploy, monitorizare, cost.
7. Ce ai face altfel dacă ai reîncepe.

Pentru deciziile importante, formatul consacrat se numește architecture decision record: un fișier scurt cu context, decizie și consecințe, ținut în repository lângă cod. Modelele publice sunt adunate pe adr.github.io. Cinci fișiere de câte cincisprezece rânduri schimbă complet felul în care arată proiectul la o citire rapidă.

La interviu, folosește aceeași ordine. Începe cu problema, nu cu stack-ul. Spune cifra. Un candidat care descrie o decizie proastă pe care a corectat-o este mai credibil decât unul la care totul a mers din prima.

Ce spui la interviu despre folosirea AI?

Întrebarea a intrat în standardul de recrutare. Un material publicat în august 2026 despre interviurile din acest an listează formulări de tipul „cât de familiarizat ești cu AI”, „cum te-a ajutat AI să obții un rezultat” și „ce ai descoperit lucrând cu AI”, cu recomandarea de a răspunde prin exemple concrete.

Ascunderea nu funcționează, iar entuziasmul nediferențiat nici atât. Tratează asistentul ca pe un instrument cu limite cunoscute.

• Spune unde l-ai folosit și unde nu: la generarea testelor și a scripturilor repetitive, dar nu la alegerea modelului de date.
• Spune cum verifici: teste care pică înainte de modificare, comparație cu documentația oficială, măsurători înainte și după.
• Dă un exemplu de sugestie greșită pe care ai prins-o și explică de ce era greșită. Asta e demonstrația reală.
• Evită „am scris totul de la zero” dacă nu e adevărat. Un istoric de commit-uri citit atent te contrazice ușor.

Regula de fond: răspunzi pentru codul din repository-ul tău, indiferent cine l-a scris prima dată. Dacă nu poți explica o funcție din propriul proiect, ea lucrează împotriva ta.

De unde iei date reale, în România?

Nu ai nevoie de acces special. Există surse publice care se actualizează, au probleme reale de calitate și nu apar în portofoliile copiate.

Sursa	Ce conține	De ce e utilă
data.gov.ro	Seturi publicate de ministere, agenții și autorități locale, accesibile și prin API	Formate inconsistente între instituții
TEMPO-Online, INS	Serii de timp pe populație, ocupare, învățământ și locuințe, până la nivel de localitate	Date lungi, comparabile în timp
Tranzy Open Data	GTFS și poziții de vehicule la 20 de secunde pentru Iași, Cluj-Napoca, Constanța și Botoșani	Flux în timp real, cu cheie de API gratuită
GTFS TPBI	Rețeaua de transport București și Ilfov, cu producător de date în timp real	Volum mare de date, în timp real
Monitorul Oficial Local	Hotărâri, bugete și registre publicate de primării, după structura din OUG 57/2019	Documente semi-structurate, pe mii de site-uri
Romanian Open Transit Initiative	Feeduri de transport oficiale și convertite pentru mai multe orașe și pentru calea ferată	Proiect comunitar deschis contribuțiilor

Trei idei care nu cer nicio permisiune. Compară orarul publicat al unei linii cu pozițiile reale ale vehiculelor pe o lună și publică diferența medie pe intervale orare. Construiește un index căutabil al hotărârilor de consiliu local dintr-un județ. Leagă datele de ocupare din TEMPO-Online de absolvirile pe domenii. Verifică licența înainte de a publica rezultate.

Cum intri în open source fără să pierzi trei luni?

Căutarea proiectului perfect consumă săptămâni. Alege un proiect pe care îl folosești deja sau al cărui domeniu îl înțelegi, altfel abandonezi la primul obstacol de configurare.

Pentru un student din România, punctul de intrare cel mai natural este zona civică. Code for Romania are peste 180 de repository-uri publice, cu proiecte actualizate în vara lui 2026 în PHP, Python, JavaScript și TypeScript, unele cu etichete de tip help wanted. Domeniul este ușor de explicat la interviu, iar contribuția are un beneficiar identificabil.

Pentru programele cu mentorat și plată, calendarul contează mai mult decât talentul.

• Outreachy rulează o cohortă din decembrie 2026 până în martie 2027, cu o bursă totală de 7.000 de dolari. Aplicațiile inițiale se depun la începutul lui august, iar perioada de contribuție ține din septembrie până spre sfârșitul lui octombrie. Programul se adresează persoanelor subreprezentate în tehnologie.
• Google Summer of Code are un ritm fix: organizațiile mentor sunt anunțate la mijlocul lui februarie, aplicațiile se depun în a doua jumătate a lui martie, codarea începe la sfârșitul lui mai. În 2026 au fost acceptate 185 de organizații. Contribuțiile mici încep acum, nu în martie.
• Hacktoberfest, în octombrie, este util ca declanșator, cu condiția să tratezi contribuțiile ca muncă reală și nu ca vânătoare de tricou.
• Good First Issue adună sarcini marcate ca potrivite pentru începători. Filtrează după limbaj și verifică dacă mentenanții au răspuns la ultimele issue-uri.

Mai există o sursă pe care studenții o ignoră: laboratoarele de cercetare din propria facultate. Echipele care lucrează pe granturi au nevoie de cineva care scrie scripturi de procesare, întreține infrastructura de calcul sau construiește interfețe pentru date. Rezultatul este experiență reală, cu un supervizor care te poate recomanda. Întrebarea se pune direct cadrului didactic care conduce proiectul.

Ce faci în următoarele două săptămâni?

1. Alege un singur proiect existent și rescrie-i README-ul după structura de mai sus.
2. Adaugă o constrângere măsurabilă și măsoar-o. Notează metoda, dispozitivul și rezultatul.
3. Pornește proiectul într-un mediu accesibil public, cu un pipeline care rulează testele la fiecare push.
4. Alege o sursă de date de mai sus și scrie un script care o descarcă, o curăță și o salvează normalizat.
5. Deschide un issue sau un pull request într-un proiect open source pe care îl folosești deja.
6. Scrie trei fișiere de decizie, de câte cincisprezece rânduri, pentru alegerile pe care le-ai făcut.

Șase acțiuni, un singur proiect. Două proiecte tratate așa trec filtrul mai ușor decât opt repository-uri pornite și abandonate.

Întrebări frecvente

Câte proiecte îmi trebuie în portofoliu?

Două sau trei, duse până la capăt. Un recrutor deschide primul repository din listă și îi acordă câteva minute. Dacă găsește acolo problema explicată și o decizie argumentată, se uită mai departe.

Contează dacă proiectul e făcut la facultate?

Contează ce ai adăugat peste cerință: date reale în loc de date generate, o constrângere pe care nu ți-a impus-o nimeni, o punere în producție. Spune explicit ce a fost cerință și ce ai adăugat tu.

Pot folosi AI ca să scriu proiectele din portofoliu?

Da, cu condiția să poți explica fiecare decizie din ele. Riscul nu este instrumentul, ci prezentarea unui proiect pe care nu îl înțelegi. Testul e simplu: dacă cineva îți cere să modifici o funcție în fața lui și nu știi de unde să începi, proiectul acela lucrează împotriva ta.

Cum arăt că știu infrastructură fără bani de servere?

Un container, un pipeline de CI gratuit pe un repository public și un serviciu găzduit pe un plan fără cost acoperă tot ce se cere la nivel de junior. Scrie în README cât costă lunar și ce ai schimba dacă bugetul ar crește.