Ne putem descurca: Comunitate, rezistență, solidaritate socială și voluntariat pe termen lung la un eveniment sportiv

Introducere și context

Studiul de față analizează voluntariatul pe termen lung într-o comunitate mică din Norvegia, Vikersund, cu mai puțin de 3.000 de locuitori, care găzduiește de aproape patru decenii competiții majore de sărituri cu schiurile (ski flying). Mai mult de o treime din populația localității se implică în mod regulat ca voluntari la evenimentele sportive organizate aici, iar în ultimii trei ani, peste 1.000 de voluntari locali au asigurat forța de muncă principală pentru fiecare dintre cele două Cupe Mondiale și un Campionat Mondial găzduite. Obiectivul central al lucrării este de a contextualiza angajamentul pe termen lung al acestei întregi comunități de voluntari și de a explica modelul de voluntariat colectiv nu prin intermediul motivațiilor individuale, ci prin procese sociale mai largi.

Cadrul teoretic

Abordările convenționale ale voluntariatului s-au axat preponderent pe identificarea motivațiilor psihologice individuale. Autorii consideră că această perspectivă nu explică în mod adecvat fenomenul observat la Vikersund, și anume rata socială extrem de ridicată a voluntariatului. În căutarea unor explicații alternative, cercetătorii au recurs la perspectiva durkheimiană, deplasând focusul de la nivel individual spre procese sociale mai largi, în special la nivel comunitar. Analogia cu studiul lui Durkheim despre sinucidere este relevantă: la fel cum Durkheim a explicat variațiile ratei sociale a sinuciderii prin structura relațiilor din cadrul grupurilor și nu prin caracteristici individuale, autorii propun explicarea ratei sociale ridicate a voluntariatului prin gradul de integrare socială al comunității. De asemenea, conceptul de communitas (Chalip, 2006) și cel de liminalitate sunt utilizate pentru a înțelege cum evenimentele sportive pot cataliza coeziunea socială și capitalul social al comunității.

Metodologie

Datele au fost colectate cu ocazia Cupei Mondiale FIS de Ski Flying de la Vikersund, desfășurată în perioada 25–26 ianuarie 2013. Studiul a adoptat o abordare calitativă, explorativă, bazată pe studiu de caz. Principalele metode de colectare a datelor au inclus:

• Interviuri față în față, semi-structurate, cu 15 voluntari și cu directorul de cursă FIS, acoperind responsabilități diverse (acreditare, ospitalitate, parcare, securitate, logistică, comitet organizatoric, servicii alimentare);
• Observații de teren realizate timp de o zi, completate cu participarea la o ședință a liderilor de echipă;
• Analiza articolelor de presă locală și națională din anul premergător evenimentului, accesate prin baza de date Retriever.

Datele au fost analizate prin codificare manuală tematică, utilizând procedurile recomandate de Miles și Huberman (1994), cu accent pe temele voluntariatului și identității. Credibilitatea rezultatelor a fost consolidată prin triangularea metodelor.

Rezultate

Procesul social al devenirii voluntar

Voluntariatul la Vikersund este un proces profund instituționalizat și socializat. Tinerii sunt introduși în cultura voluntariatului încă din copilărie, iar școlile secundare aprobă absențele elevilor care participă ca voluntari la evenimentele sportive locale. Voluntarii cu vechime — numiți „stalwarts” — lucrează regulat la trambulina de sărituri pe tot parcursul anului, nu doar în perioadele competiționale. Un exemplu reprezentativ al acestui angajament colectiv este Clubul 246, denumit după recordul mondial actual, ai cărui membri sunt voluntari dedicați care susțin financiar săriturile cu schiurile și participă împreună la competiții internaționale.

Identitatea colectivă: mândria de a fi „underdog”

Un element central al identității comunității din Vikersund este percepția de sine ca „underdog” în lumea internațională a schiului. Deși trambulina din Vikersund este cea mai mare din lume, locuitorii consideră că organizații precum FIS (Federația Internațională de Ski) și NSF (Federația Norvegiană de Ski) le-au acordat un tratament inechitabil în raport cu alte venue-uri, în special Planica (Slovenia). Această percepție a marginalizării a consolidat mândria locală și sentimentul de solidaritate comunitară, transformând trambulina într-un simbol al identității colective.

Susținerea și consolidarea identității colective prin rezistență

Relația tensionată cu FIS a jucat un rol decisiv în întărirea solidarității comunitare. Un exemplu ilustrativ îl reprezintă incidentul din ajunul Cupei Mondiale din 2013, când FIS a amenințat că va anula competiția dacă nu sunt aduse îmbunătățiri imediate infrastructurii. Voluntarii au mobilizat sute de persoane în miez de noapte pentru a reface pârtia, demonstrând capacitatea excepțională de organizare colectivă. Sloganul local „We can do it!” — preluat dintr-un îndemn din timpul celui de-al Doilea Război Mondial — sintetizează această atitudine de rezistență și solidaritate.

Discuții și concluzii

Studiul demonstrează că voluntariatul pe termen lung la Vikersund poate fi înțeles prin trei procese interdependente: (i) voluntariatul ca proces social instituționalizat, legat de socializare și internalizarea valorilor comunitare; (ii) o identitate colectivă puternică, centrată pe trambulina de sărituri și pe mândria locală; (iii) susținerea și consolidarea solidarității comunitare prin rezistența față de organizațiile externe percepute ca ostile.

Autorii argumentează că, spre deosebire de tendința contemporană spre un voluntariat individualizat, Vikersund reprezintă un exemplu de voluntariat tradițional, bazat pe comunitate, în care valorile colective primează. Evenimentul sportiv a generat bunuri publice precum mândria civică și spiritul comunitar, funcționând ca un catalizator al coeziunii sociale.

Din punct de vedere practic, studiul subliniază necesitatea ca managerii de evenimente sportive să înțeleagă contextul local pentru a atrage și a reține voluntarii. Din perspectivă teoretică, lucrarea pledează pentru extinderea cercetărilor dincolo de motivațiile individuale, spre procese sociale și comunitare mai largi, contribuind la o înțelegere mai nuanțată și mai completă a fenomenului voluntariatului în sport.

Referință

Kristiansen, E., Skirstad, B., Parent, M. M., & Waddington, I. (2015). ‘We can do it’: Community, resistance, social solidarity, and long-term volunteering at a sport event. Sport Management Review, 18(2), 256–267.