Ce cer de fapt angajatorii de la absolvenți în 2026: analiza anunțurilor entry-level

Pe platforma iajob.ro, dedicată începătorilor, 76% dintre anunțuri nu cereau experiență anterioară în martie 2026. Restul de 24% cereau. Pe o platformă construită special pentru oameni fără experiență, unul din patru anunțuri te elimină din start.

Asta e cifra care rezumă piața pentru un absolvent în 2026. Mai jos e ce se vede în spatele ei: ce roluri se caută cu adevărat, cât plătesc, în ce sectoare, și de ce datele din două surse serioase spun lucruri aproape opuse.

De unde vin cifrele și ce nu acoperă

Un articol care pretinde că a analizat „mii de anunțuri” fără să spună care, când și de unde nu merită citit. Iată ce stă la baza acestui text.

Cifrele agregate provin din comunicatele publice ale eJobs și ale platformei sale pentru începători, iajob.ro, publicate între februarie și iulie 2026, plus din studiul Catalyst Solutions pentru Hipo. Observațiile calitative despre tipurile de roluri vin dintr-un eșantion mic, de aproximativ 25-30 de anunțuri consultate direct pe filtrul „entry level” al BestJobs în august 2026.

Limitele, pe scurt:

• eJobs blochează accesul automat, iar BestJobs și Hipo nu afișează un număr total de anunțuri pentru filtrul de începători. Nu există aici o numărătoare proprie a anunțurilor.
• eJobs și iajob sunt parte interesată: vând servicii de recrutare. Datele lor nu au validare externă.
• Eșantionul calitativ e mic și dominat de câțiva angajatori mari, deci arată tipare, nu proporții.
• „Entry-level” înseamnă la eJobs 0-2 ani de experiență. Definiția în sine include candidați care au deja experiență, iar asta explică o parte din paradox.

Cu asta pe masă, cifrele devin utile.

Piața se strânge, concurența crește

Două serii care merg în direcții opuse spun povestea mai bine decât orice comentariu.

Perioadă	Joburi noi pe eJobs	Aplicări	Sursa și data
Semestrul I 2025	130.000 (minus 10% față de S1 2024)	5,1 milioane	Comunicat eJobs, 26 iunie 2025
Trimestrul I 2026	58.000	3,7 milioane (plus 24% față de T1 2025)	Comunicat eJobs, aprilie 2026
Semestrul I 2026	110.000	6,7 milioane (plus 27% față de S1 2025)	Comunicat eJobs, 20 iulie 2026

Numărul de posturi scade cu circa 15% de la an la an, iar numărul de aplicări crește cu 27%. Raportul aplicări pe job aproape s-a dublat în doi ani. Nu e o percepție, e aritmetică: senzația că trimiți zeci de CV-uri fără răspuns are un corespondent în date.

Peste jumătate din totalul joburilor postate pe eJobs în 2025 și în primul trimestru din 2026 erau pentru 0-2 ani de experiență. Segmentul de început rămâne cel mai mare din piață ca volum. Problema nu e absența posturilor, ci numărul de oameni care se bat pe fiecare.

Cele cinci cerințe care se repetă

Din anunțurile consultate direct, tiparul de cerințe la nivel de intrare arată constant așa:

1. Disponibilitate de program, nu competență tehnică. Ture, weekend, program prelungit în perioade de vârf. Apare în aproape toate anunțurile din retail, depozit și producție.
2. O limbă străină la nivel conversațional. În call center și BPO e cerința care decide salariul, nu diploma. Anunțurile pentru limbi mai rare, precum poloneza sau olandeza, plătesc vizibil mai mult decât cele pentru engleză.
3. Studii medii finalizate. Nu licență. Pe iajob, în martie 2026, doar 15% dintre anunțuri vizau candidați cu studii superioare, față de 44,2% muncitori necalificați și 32% studii medii.
4. Permis de conducere sau mobilitate, pentru o parte semnificativă din posturile din logistică, vânzări de teren și servicii.
5. „Atitudine” și disponibilitate de a învăța, formulate ca cerință. E vag, dar are o consecință practică: în absența unor criterii tehnice, selecția se face la interviu, nu la CV.

Ce nu apare aproape deloc în anunțurile de intrare: cerințe legate de specializarea din facultate. Titlurile care s-au repetat în eșantion au fost manipulant marfă, lucrător comercial, asistent de vânzări, agent suport clienți cu limbă străină, operator CNC, electrician, automatist. Adică roluri care nu presupun un anumit domeniu de studiu.

Paradoxul „entry-level cu experiență”, în cifre

Nu există în România un studiu dedicat care să cuantifice fenomenul. Cea mai bună aproximare vine din datele pe care iajob.ro le publică despre propriile anunțuri.

Experiență cerută	Ianuarie 2026	Martie 2026
Fără experiență	72%	76%
0-2 ani	17%	Neraportat separat
3-5 ani	9,6%	Neraportat separat
5-7 ani	Peste 1%	Neraportat separat

Peste 10% dintre anunțurile de pe o platformă pentru începători cereau, în ianuarie 2026, trei ani de experiență sau mai mult. Pe platformele generaliste, unde eticheta „entry-level” acoperă intervalul 0-2 ani, procentul e mecanic mai mare, pentru că definiția însăși permite ca un post etichetat pentru începători să ceară doi ani de muncă.

Consecința practică pentru tine: filtrul „fără experiență” nu e o garanție. Citește secțiunea de cerințe înainte să aloci timp unei aplicări, și tratează anunțurile care cer 3 ani sub eticheta „junior” ca pe ceea ce sunt, adică posturi pentru care nu ești publicul-țintă, oricât ar spune titlul altceva.

Unde se angajează absolvenți, pe sectoare

Aici apare cea mai mare contradicție din date, și e util să o vezi întreagă în loc să alegi versiunea convenabilă.

Versiunea eJobs, care măsoară piața de masă: în semestrul I 2026, retailul a postat 24.000 de joburi și a atras aproximativ 2,2 milioane de aplicări, mai mult decât orice alt sector. În trimestrul I, retailul conducea cu circa 13.000 de posturi, urmat de servicii, industrie alimentară, financiar-bancar, turism și transport-logistică, fiecare peste 6.000. Part-time-ul a crescut cu 8%, la peste 13.000 de poziții.

Versiunea Angajatori de TOP, târgul de carieră organizat de Hipo și Catalyst Solutions, ediția București din 27-28 martie 2026, cu peste 100 de companii și peste 7.000 de oportunități: IT software 14,4%, IT hardware 11,6%, internet și eCommerce 11%, deci peste 37% tehnologie. Inginerie circa 10%, contabilitate și finanțe 8,1%, asigurări 6,1%, bănci 4,4%. Retail: 2,3%.

Ambele sunt corecte și măsoară lucruri diferite. eJobs vede tot ce se postează public, inclusiv volumele mari din comerț și logistică. Un târg de carieră vede companiile care plătesc pentru a recruta absolvenți de facultate, ceea ce înclină balanța masiv către corporate și tech. Dacă îți construiești așteptările pe baza a ceea ce vezi la un târg de carieră, vei fi surprins de ce găsești pe platformele publice, și invers.

Un al treilea reper util: part-time-ul. În trimestrul I 2026 au fost peste 13.000 de poziții part-time, cu 8% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Pentru un student în anii mari, segmentul acesta e mai relevant decât cel full-time, pentru că e singurul compatibil cu orarul, iar în retail și servicii e și cel mai bine reprezentat.

Structura aplicărilor arată cine îți e concurență. În semestrul I 2025, grupa 25-35 de ani a generat aproximativ 2 milioane de aplicări, iar grupa 18-24 de ani în jur de 1,4 milioane. Nouă din zece aplicări au vizat posturi full-time, doar 4,2% posturi remote și 6,2% locuri de muncă în străinătate. În semestrul I 2026, cea mai mare creștere a venit din grupa 45 de ani și peste, cu plus 31%. Cu alte cuvinte, la un post de început nu concurezi doar cu alți absolvenți.

Pe orașe, în trimestrul I 2026: București pe locul întâi, urmat de Brașov, cu o creștere de 28% față de 2025, care l-a depășit pe Cluj-Napoca. Iași pe trei, Cluj-Napoca pe patru. Mutarea Brașovului în față e recentă și merită luată în calcul dacă ești flexibil geografic.

O notă de prudență: consultanții din HR descriu o piață mai puțin generoasă decât o arată volumele. O consultantă citată în aprilie 2026 spunea că „din ce în ce mai puține companii angajează juniori”, punând asta pe seama automatizării, și că cele mai afectate zone sunt BPO și call center, apoi retail și HoReCa. E o opinie profesională, nu un sondaj, și contrazice direct clasamentul eJobs. Le poți citi împreună astfel: volumele mari se mențin în roluri operaționale, iar rolurile de birou pentru absolvenți se reduc.

Cât se plătește la primul job

Potrivit Salario, comparatorul salarial al eJobs, nivelul mediu salarial net pentru joburile entry-level era de 4.000 de lei pe lună în februarie 2026.

Pe roluri concrete, gamele salariale nete afișate în anunțurile de pe iajob.ro în martie 2026:

Rol	Salariu net lunar
Curier	4.400-5.700 lei
Operator producție	4.300-4.800 lei
Lucrător comercial	în jur de 4.200 lei
Șofer	3.800-4.600 lei
Turism și industrie alimentară	3.500-4.500 lei
Lucrător depozit	3.500-4.000 lei

Pentru absolvenții de facultate care intră în roluri de birou, o consultantă HR indica în aprilie 2026 un interval de 3.500-5.000 de lei net în orașele mari, în funcție de facultate. Se suprapune aproape complet peste gamele de mai sus, ceea ce e informația reală: în 2026, diploma nu produce automat o primă salarială la intrare.

Contextul: câștigul salarial mediu net pe economie era de 5.684 de lei în mai 2026, conform comunicatului INS din 15 iulie 2026, cu 13.150 de lei net în programare și consultanță IT la un capăt și 2.863 de lei în pescuit și acvacultură la celălalt. Un salariu de intrare de 4.000 de lei net înseamnă aproximativ 70% din media pe economie.

Un detaliu util: circa 70% dintre anunțurile entry-level de pe iajob afișează salariul, față de aproximativ 35% pe eJobs în ansamblu. Transparența salarială a ajuns deocamdată doar la primul eșalon. Folosește asta: dacă un anunț de început nu afișează salariul, întreabă în primul mesaj, pentru că e o practică deja normalizată în segmentul tău.

Cât de greu e, de fapt, pe piață

Rata șomajului la grupa 15-24 de ani a ajuns la 28,8% în perioada ianuarie-martie 2026, potrivit comunicatului INS publicat pe 30 iulie 2026, în condițiile în care rata generală ajustată sezonier era de 6,3% în iunie 2026, cu 511.600 de șomeri.

Există și o serie alternativă: comunicatul trimestrial AMIGO din 15 iunie 2026 indică pentru aceeași grupă de vârstă și același trimestru o rată de 16,5%, alături de precizarea că 27,4% dintre persoanele fără loc de muncă din România au între 15 și 24 de ani. Cele două serii folosesc metodologii diferite, iar diferența dintre ele nu e explicată public. Reține ordinul de mărime, nu virgula: șomajul tinerilor e de câteva ori mai mare decât cel general.

Ce înseamnă asta pentru ultimul an de facultate

Trei concluzii care decurg direct din cifre, nu din bune intenții.

Experiența bate specializarea. Când 24% dintre anunțurile pentru începători cer totuși experiență și doar 15% vizează studii superioare, singurul lucru care te scoate din grămadă e ceva ce ai făcut, nu ceva ce ai studiat. Un proiect livrat, un internship, voluntariat cu certificat, o lucrare aplicată. Un portofoliu construit din timp face treaba asta mai bine decât o medie mare.

Aplicarea în volum nu mai funcționează. La 6,7 milioane de aplicări pe semestru, un CV generic trimis la 50 de anunțuri are un randament apropiat de zero. Zece aplicări adaptate bat o sută trimise în bloc, și structura CV-ului contează mai mult exact în segmentul în care nimeni nu are experiență.

Limba străină e cea mai rapidă pârghie salarială. În BPO și suport clienți, o limbă mai puțin comună mută salariul de intrare cu câteva sute de lei, fără să ceară un an suplimentar de studiu. E singura investiție cu efect vizibil în câteva luni.

Întrebări

De ce sunt mai multe aplicări decât anul trecut, dacă sunt mai puține joburi?

Pentru că aplică mai mulți oameni și fiecare aplică la mai multe posturi. Creșterea cea mai mare în semestrul I 2026 a venit din grupa 45 de ani și peste, cu plus 31%, deci concurezi și cu oameni care au deja experiență și acceptă roluri sub nivelul lor.

Merită să aplic la un anunț „junior” care cere 3 ani de experiență?

Rar. Reprezintă sub 11% dintre anunțuri pe platforma pentru începători și de obicei descriu un post real de nivel mediu, etichetat greșit. Timpul e mai bine investit în anunțurile care afișează explicit „fără experiență”.

Retailul chiar e cel mai bun loc pentru un absolvent?

E cel cu cele mai multe posturi și cele mai multe aplicări, ceea ce nu e același lucru. Are volum și intrare rapidă, dar și cea mai mare concurență și cea mai slabă legătură cu o specializare universitară. Ca prim job plătit, funcționează. Ca traseu, depinde ce urmărești.

Cât de credibile sunt datele eJobs?

Sunt cele mai detaliate date publice despre piața românească a muncii și acoperă un volum mare. Sunt și date de la o companie care vinde recrutare, fără validare externă. Folosește-le pentru direcție și proporții, nu ca statistică oficială.