Prieteni la Universitate

Unelte online pentru studenți

Practica obligatorie: cum îți găsești un loc bun și cum o transformi în job

by ·

Universitatea ta are obligația legală de a asigura minimum 50% din locurile de practică. Restul îl găsești singur. Pragul crește la 75%, dar abia din anul universitar 2029-2030, deci un student înscris acum are statistic o șansă din două să primească un loc și una din două să se descurce pe cont propriu. Asta schimbă complet natura problemei: practica nu este o hârtie pe care ți-o dă cineva, ci o negociere pe care o porți tu, în cea mai proastă piață pentru juniori din ultimii ani.

Cadrul, formulat corect

Practica studenților este reglementată de Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților și de cadrul general aprobat prin Ordinul MECT nr. 3955/2008, care conține și convenția-cadru, coroborate cu Legea învățământului superior nr. 199/2023 și cu regulamentul propriu al fiecărei universități. Ambele acte continuă să fie citate ca temei în metodologii recente: hotărârea de senat a ASE din decembrie 2024 le menționează explicit pe amândouă.

Documentul care te obligă efectiv este însă regulamentul facultății tale. Legea spune la art. 7 doar că „durata practicii este cea cuprinsă în planul de învățământ”. Nu există un număr național de ore.

Ce s-a schimbat în ianuarie 2026

Legea nr. 17/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 29 din 16 ianuarie 2026, a modificat art. 52 alin. (5) și art. 54 alin. (6) din Legea 199/2023. Noua formulare: instituțiile au obligația de a asigura minimum 75% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 50% în afara lor. Aplicare: din anul universitar 2029-2030. A fost modificat și art. 263, prin adăugarea unui indicator de performanță care reflectă respectarea obligației la evaluarea universităților.

Detaliul pe care nu îl subliniază nimeni: pragul locurilor care trebuie să fie în afara universității a scăzut de la 75% la 50%. Universitățile vor asigura mai multe locuri, dar mai multe dintre ele în propriile structuri. Pentru un student de la Informatică, diferența dintre un stagiu într-un laborator al facultății și unul într-o firmă este toată diferența.

Ce îți garantează Codul studentului

Codul drepturilor și obligațiilor studentului, aprobat prin OME nr. 4394/2024, dedică practicii art. 11: practică în acord cu obiectivele programului, acoperirea costurilor pentru practica comasată obligatorie, cazare pe perioada practicii obligatorii, prezentarea partenerilor de practică, alocarea unui mentor, dreptul de a evalua calitatea practicii și recunoașterea practicii găsite prin efort propriu.

Ultimele două sunt cele mai puțin folosite. Dacă îți găsești singur un loc bun, facultatea nu poate să îl refuze pe motiv că nu figurează pe lista ei; poate cere doar ca activitățile să corespundă portofoliului de practică aprobat.

Câte ore, concret

Standardele specifice ARACIS din aprilie 2025 spun că numărul minim de ore se stabilește pe domenii, în Anexa 1, și că orele se desfășoară de regulă comasat, în afara celor 14 săptămâni de activități didactice. Anexa nu a putut fi extrasă într-o formă verificabilă, deci nu publicăm minime pe domeniu. Ce se poate cita sunt planurile de învățământ reale:

Program Ore Când
Informatică, FMI Universitatea din București 160 vara dintre anii II și III
Matematică, FMI Universitatea din București 125 vara dintre anii II și III
Calculatoare și tehnologia informației, FMI 90 plus 90 anul III sem. 2 și anul IV sem. 1
Cibernetică și informatică economică, ASE minimum 112 anul II, disciplină obligatorie
Științe economice, licență, UPG Ploiești 90, adică 3 săptămâni, 3 ECTS comasat
Medicină, UMF Cluj 160 pe an, anii I-V, maximum 4 săptămâni vara, 2-3 ECTS pe an
Drept, UCDC București 84 plus 84 plus 56, total 224 iulie-septembrie și februarie
Inginerie chimică, Politehnica București de regulă 360 conform planului

Regula orară universală, preluată din lege în regulamentele universitare: maximum 8 ore pe zi și 40 pe săptămână, cu încheierea activității până la ora 20:00.

Trei moduri de a găsi un loc, în ordinea șanselor reale

1. Traseul instituțional

Cea mai mare rată de reușită și cea mai mică libertate de alegere. Lista partenerilor de practică se află aproape întotdeauna pe pagina facultății, nu pe cea a universității, și adesea într-o hotărâre de consiliu, nu într-o pagină dedicată. Al doilea loc unde se caută este Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră, care există în fiecare universitate de stat.

Ce faci practic: cauți pe site-ul facultății „practică” plus anul universitar, deschizi metodologia, verifici termenul de depunere a convenției și lista partenerilor. Termenele sunt de regulă în mai sau iunie pentru practica de vară, iar cine le ratează rămâne cu opțiunea de a găsi singur.

2. Programele structurate ale companiilor

Cel mai vizibil traseu, cel mai competitiv. Câteva programe cu date confirmate pentru 2026:

  • OMV Petrom, Open4U: iulie-august 2026, două luni, format hibrid, 4.000 de lei brut pe lună, transport asigurat pe rute fixe, pentru anii II-IV și masteranzi, cu medie minimă 7,50 și termen de înscriere pe 30 aprilie 2026. Dosarul cere CV, o scrisoare de recomandare de la un profesor și foaia matricolă.
  • Bosch România: mai multe formate în paralel, de la Working Student pe trei luni, plătit, în București, Blaj, Cluj și Timișoara, până la internship de vară la Blaj și programul Practicum la Cluj.
  • Continental România: practica de vară, locuri de muncă pentru studenți și programul Almost Graduate pentru anii terminali.
  • eMAG: eMAG Talent Internship și TechTalent Internship.
  • Bănci: Banca Transilvania și Raiffeisen Bank au programe recurente de internship, cu recrutare inclusiv la târgurile de carieră.

Târgul cu cea mai mare densitate de recrutori este Angajatori de TOP, ediția din 2026 desfășurată pe 27 și 28 martie la Sala Palatului, cu peste 100 de companii. Structura posturilor: IT software 14,4%, IT hardware 11,6%, internet și comerț electronic 11%, adică peste o treime în tehnologie, urmate de finanțe-bănci cu circa 20%.

3. Abordarea directă a firmelor mici, a ONG-urilor și a laboratoarelor

Cel mai puțin competitiv și cel mai ignorat. Un studiu realizat de INACO la începutul lui 2025, pe tineri de 12-24 de ani, a găsit că 51% nu știu unde să caute astfel de oportunități, iar 58% se plâng de lipsa informației. Rezultatul practic: locurile care nu sunt afișate pe platforme au foarte puțini candidați.

Un email de zece rânduri către un IMM din domeniul tău, care spune ce studii ai, câte ore îți cere facultatea, că universitatea semnează o convenție și că nu ceri salariu, are o rată de răspuns surprinzător de bună. Cum se scrie un astfel de mesaj fără să sune ca un formular ține de aceleași principii ca primul CV fără experiență.

Cele opt întrebări de pus înainte să accepți

Fiecare corespunde unei obligații care există deja în lege sau în convenția-cadru, deci sunt întrebări legitime, nu pretenții.

  1. Cine este tutorele și cum îl cheamă? Este obligatoriu prin convenție. La UBB, tutorele trebuie să aibă studii superioare în domeniu și nu poate fi rudă cu studentul.
  2. Cine semnează adeverința la final și ce va scrie în ea? Numărul de ore trebuie să apară explicit.
  3. Semnați portofoliul de practică și fișa de evaluare? Fără ele, facultatea nu poate acorda nota.
  4. Ce sarcini concrete am? Trebuie să corespundă portofoliului aprobat de facultate.
  5. Care este programul? Maximum 8 ore pe zi, cu terminare până la 20:00.
  6. Este plătit, și pe ce traseu? Contract de muncă pe durată determinată, contract de internship sau subvenție dintr-un proiect european.
  7. Transportul și cazarea? Pentru practica comasată obligatorie, întrebarea se pune la facultate, nu la firmă.
  8. Când se face instructajul de securitate și sănătate în muncă? Este obligația partenerului, înainte de începerea activității.

Practică, internship, stagiu: trei lucruri diferite

Practica academică nu trebuie plătită. Legea 258/2007 nu impune remunerație; art. 21 doar permite partenerului să angajeze studentul cu un contract de muncă pe durată determinată.

Internshipul este reglementat separat, de Legea nr. 176/2018, și este un raport direct între tine și organizația-gazdă, nu unul tripartit. Parametrii actuali:

  • Maximum 720 de ore pe o perioadă de cel mult 6 luni consecutive.
  • Indemnizație de cel puțin 50% din salariul minim brut. Cu salariul minim de 4.325 de lei din 1 iulie 2026, minimul pentru program de 8 ore este de 2.162,50 lei brut.
  • Maximum 40 de ore pe săptămână, fără ore suplimentare.
  • Perioada se consideră vechime în muncă și, după caz, în specialitate. Este diferența majoră față de voluntariat, care nu produce vechime.
  • Certificatul de internship se eliberează în 5 zile de la finalizare.
  • Legea nr. 209/2025 a dublat cota de interni la 10% din numărul de salariați și a introdus dreptul la zile de odihnă plătite proporțional cu durata programului.

Indemnizația de internship se impozitează ca venit din salarii. Cum arată calculul brut-net pentru un student, inclusiv regulile specifice, am detaliat în articolul despre cât primești net la un job part-time ca student.

Stagiul pentru absolvenți, reglementat de Legea nr. 335/2013, este a treia categorie și se adresează celor care au terminat deja: durată de 6 luni, contract de stagiu anexat contractului de muncă, salariu negociat, perioadă recunoscută ca vechime. Angajatorul primește o subvenție prevăzută la 2.250 de lei pe lună pe durata contractului, iar convenția cu agenția de ocupare se semnează în 30 de zile lucrătoare. Legea prevede și o primă de promovare a angajării pentru internii angajați ulterior, condiționată de menținerea locului de muncă 24 de luni. Cuantumurile acestor sprijine se pot modifica prin acte bugetare; verifică-le la agenția județeană înainte să le folosești ca argument.

Poate un internship să înlocuiască practica?

Juridic, nu: sunt mecanisme diferite ca natură și organizare. Practic, de multe ori da, prin mecanismul de echivalare pe care îl au facultățile:

  • ASE, CSIE: un student cu contract de muncă de cel puțin 112 ore poate fi scutit de convenție, dar depune în continuare caietul și proiectul.
  • FMI, Universitatea din București, printr-o decizie din octombrie 2025: evaluarea practicii se poate face pe baza unei adeverințe de salariat care atestă minimum 6 luni vechime la locul de muncă în domeniu.
  • UBB: studentul angajat poate efectua practica la locul de muncă, dacă sunt îndeplinite condițiile de competențe.

Concluzia operațională: întrebarea se pune la facultate, nu la firmă. Firma nu poate echivala nimic.

Se transformă practica în job?

Sincer: nu există un studiu românesc recent care să măsoare rata de conversie. Singurul punct de date public este de la Banca Transilvania, care a comunicat în octombrie 2021 că 26 din cei 30 de participanți la o ediție de internship au rămas în echipă. Este o singură ediție, la o singură companie, acum cinci ani. Nu construi așteptări pe ea.

Ce se știe despre context: un raport intern al studenților de la ASE pentru 2023-2024 arată că 41,8% au făcut practică neplătită, 24,7% plătită și 33,5% nu făcuseră încă. Iar România stă ultima în Uniunea Europeană la angajarea absolvenților recenți, cu aproximativ 72,7% în 2025. Contextul complet este în articolul despre de ce nu mai găsesc juniorii job în 2026.

Cum lucrezi ca să te țină minte

Trei comportamente care fac diferența, dincolo de competența tehnică. Primul: cere de la început un obiectiv măsurabil, chiar mic, și livrează-l. „Am automatizat raportul săptămânal” este o propoziție de CV; „am fost în practică la” nu este. Al doilea: notează ce ai făcut, săptămână de săptămână, în caietul de practică. Îl vei folosi și pentru colocviu, și pentru interviuri, peste un an, când nu îți mai amintești nimic. Al treilea: în ultima zi, cere adeverința, fișa de evaluare completată și o scrisoare de recomandare. Tutorele care te-a văzut lucrând o scrie în cinci minute; același om, peste trei luni, nu răspunde la email.

Documente utile

Tags:

You may also like...