Prieteni la Universitate

Unelte online pentru studenți

Selecția Erasmus: cum se punctează de fapt și ce faci din septembrie

by ·

Prima întrebare nu este „cum îmi cresc media”, ci „la mine în facultate media contează?”. La Facultatea de Științe Politice și la Facultatea de Administrație și Afaceri din Universitatea din București, rezultatele academice valorează 10% din punctajul de selecție. Interviul și dosarul valorează 70%. La Universitatea de Vest din Timișoara, media valorează 60%. La ASE nu există procente deloc: clasarea se face strict în ordinea descrescătoare a mediei, iar interviul este admis sau respins. Aceeași țară, același program, trei logici complet diferite. Ce faci din septembrie depinde de care dintre ele te privește.

Cum arată punctajul, în cifre reale

Instituție sau facultate Media Limba Dosar și scrisoare Interviu
Științe Politice, Universitatea din București 10% 20% 30% motivație și adaptare 40%
Administrație și Afaceri, Universitatea din București 10% 20% 30% 40%
Sociologie și Asistență Socială, UBB 10% condiție de intrare plan de mobilitate 30%, dosar 10% 50%
UAIC Iași 50% 30% – 20%
Universitatea de Vest din Timișoara 60% 20% proiect de studiu, până la 0,5 puncte 20%
Politehnica București 60 din 100 de puncte condiție de intrare motivație și aptitudini, 15 puncte –
Politehnica Timișoara 30 din 100 de puncte 30 de puncte criterii specifice, 40 de puncte obligatoriu
ASE București clasare exclusiv pe medie certificat sau probă obligatoriu la dosar admis sau respins
Universitatea din București, selecția centrală o treime condiție de intrare, B2 scrisoare o treime, plan de studiu o treime –

Politehnica București este singura instituție din cele analizate care punctează explicit activitatea științifică: 10 puncte pentru nivel local sau instituțional și 15 puncte pentru nivel național sau internațional, adică până la 25 din 100. Este mai mult decât motivația, care valorează 15.

Un lucru pe care nu l-am găsit nicăieri: puncte pentru voluntariat sau pentru reprezentare studențească. Nu confunda cele două lucruri. Ele îți dau conținut pentru interviu și pentru scrisoare, unde chiar contează, dar nu apar ca rubrică punctată în niciun regulament pe care l-am citit.

Ce medie se calculează, mai exact

Aici se decide ce înseamnă concret „semestrul care vine”. Formulele diferă:

  • Științe Politice, Universitatea din București: media tuturor semestrelor încheiate în programul curent. Trecerea de la licență la master resetează numărătoarea.
  • Administrație și Afaceri: media anilor de studiu, inclusiv semestrul I al anului universitar în curs. Sesiunea din ianuarie intră direct în calcul.
  • ASE: media aritmetică a mediilor ponderate anuale, inclusiv semestrul I al anului curent; pentru masteranzi, media de absolvire a licenței.
  • UBB, Sociologie: doar media din ultima sesiune de examene. Nu cumulativ.
  • UVT: pentru studenții de anul I la licență se ia numai media semestrului 1.
  • Politehnica Timișoara: media se înmulțește cu 3, iar restanțele intră în calcul cu nota 4. O restanță nu doar coboară media, ci consumă direct din cele 30 de puncte.

Iar dacă ești în anul I și nu ai încă nicio medie, răspunsul depinde tot de instituție. La UAIC, studenții de anul I sunt clasați după nota de la admitere, adică după un număr care era deja fixat înainte să pui piciorul în facultate. La UBB, regula este că trebuie să fi absolvit cel puțin un an de studiu la momentul începerii mobilității, deci practic pleci în anul II. La Politehnica Timișoara, în schimb, poți pleca începând cu semestrul 2 din anul I.

Testul de limbă: trei modele diferite

Modelul cu test intern. Politehnica București organizează un singur test pentru toată universitatea, pe platforma proprie: în 2026 a fost pe 3 martie, cu spaniola la ora 10:00, franceza la 11:00, engleza la 12:00 și germana la 14:00. O singură zi, un singur interval.

Modelul cu certificat punctat. La Științe Politice și la Administrație și Afaceri nu există test: certificatul este nota, pe o scală C2 egal 10, C1 egal 9, B2 egal 7, B1 egal 5. Calculul care contează: trecerea de la B1 la B2 îți aduce 2 puncte din 10 într-o componentă de 20%, adică 0,4 puncte în nota finală. Merită efortul dacă ești la limită, dar nu este pârghia principală.

Modelul cu centru de limbi și scutiri. La UVT se testează engleza, franceza, germana, spaniola și italiana, iar studenții pentru care limba face parte din specializare sunt scutiți.

Nivelul cerut nu este uniform: B1 minim la UVT, UAIC și Politehnica Timișoara; B2 minim la Politehnica București și la selecția centrală a Universității din București; B2 sau C1 la UMF Cluj. UAIC adaugă un prag numeric: dovada lingvistică trebuie să reprezinte cel puțin 80% din punctajul maxim, adică minimum 8 din 10, cu excepția certificatelor internaționale recunoscute.

OLS nu are legătură cu selecția

Testul de evaluare lingvistică Online Linguistic Support sperie mulți candidați degeaba. Agenția Națională formulează limpede: evaluarea este obligatorie pentru mobilitățile de 14 zile sau mai mult, se face înainte de perioada de mobilitate, iar rezultatele nu ar trebui să împiedice participanții să participe. Cu alte cuvinte: OLS vine după ce ai câștigat locul și nu îl poate anula.

Calendarul: de ce februarie este prea târziu

Din calendarele publicate pentru selecțiile din 2026:

  • UBB, Sociologie: anunț 24 februarie, depunere până pe 10 martie, interviuri 13 martie, rezultate finale 15 martie.
  • Politehnica București: test de limbă 3 martie.
  • UAUIM: depunere până pe 16 martie ora 09:00, test de limbă 20 martie, acceptarea locului până pe 30 martie.
  • Litere, Universitatea din București: preselecție 9-22 martie, rezultate preliminare 17 aprilie.
  • Științe Politice: depunere 13-28 martie, interviuri 31 martie și 1 aprilie, rezultate finale 7 aprilie.
  • Administrație și Afaceri: depunere 31 martie – 9 aprilie, interviu 20 aprilie, rezultate finale 24 aprilie.

Tiparul: ferestrele se deschid între 24 februarie și 1 aprilie și se închid între 10 martie și 9 aprilie. Cine se trezește în februarie nu mai poate schimba media, nu mai apucă un certificat de limbă și, la unele facultăți, nici nu mai apucă să depună.

Există și o rundă de toamnă, și nu este o rundă de rămășițe. Facultatea de Jurnalism din Universitatea din București a anunțat pe 5 mai 2026 o a doua rundă cu 80 de locuri pentru semestrul al doilea. La UBB, runda din octombrie este runda oficială pentru master și doctorat, după finalizarea admiterii. La Politehnica Timișoara, runda a doua a durat trei săptămâni, de la depunere pe 13 octombrie până la rezultate finale pe 7 noiembrie.

Cum alegi destinația

Nu există un catalog național. Acordul este între facultate și facultate, deci lista care te privește este a facultății tale, nu a universității. Politehnica Timișoara o spune direct: mobilitatea se face doar prin acorduri bilaterale care precizează numărul maxim de luni, numărul de studenți, domeniile eligibile și limbile de predare.

O listă completă are aceste coloane: numele instituției, codul Erasmus, țara și orașul, codul ISCED cu descrierea domeniului, tipul mobilității, nivelurile acceptate (6 pentru licență, 7 pentru master, 8 pentru doctorat), durata în luni, limba și nivelul, valabilitatea acordului, numărul de locuri și termenele de nominalizare pentru fiecare semestru.

Codul ISCED este cheia pe care mulți o ratează: acordul este valabil numai pentru domeniul înscris în el. Un student la economie nu poate pleca pe un acord al facultății de drept, chiar dacă universitatea de destinație este aceeași.

Ultima coloană merită atenție separată. Termenele de nominalizare sunt stabilite de universitatea gazdă, nu de cea românească: 1 iunie pentru Viena, 15 mai pentru Liège, 30 iunie pentru Córdoba, 1 noiembrie pentru semestrul al doilea la mai multe instituții. Poți fi selectat în martie și tot să ratezi nominalizarea.

Learning Agreement și recunoașterea creditelor

Documentul are trei părți: Before, cu tabelul A al cursurilor de la gazdă și tabelul B al componentelor înlocuite acasă; During, pentru modificări; After, cu foaia de note și recunoașterea. Toate cele trei părți semnează înainte de începerea mobilității. La UAIC, regulamentul precizează că documentul are valoare de contract.

Când un curs se anulează la universitatea gazdă, intervine actul adițional. Regula europeană dă cinci săptămâni de la începutul semestrului pentru a iniția modificările și două săptămâni pentru aprobarea lor. Dar termenele instituționale sunt mai scurte: Politehnica București dă patru săptămâni, iar ASE 15 zile. Te obligă termenul mai scurt.

Recunoașterea este obligatorie și automată în dreptul european: universitatea de origine trebuie să recunoască integral creditele obținute, fără cursuri sau examene suplimentare. Regulamentele românești o traduc fidel: UAIC vorbește despre recunoașterea automată a tuturor creditelor, UVT despre recunoaștere in integrum și automată, ASE despre înlocuirea unei perioade cu aceeași durată și același volum de muncă. Volumul standard este de 30 de credite pe semestru.

Ce te descalifică

Restanțele. Regula variază enorm: zero la Științe Politice și la UMF Cluj, care cer statutul de integralist; zero în practică la Politehnica București, care cere toate creditele semestrelor anterioare; una în anul I și două în anii II-III la Litere; până la trei la Politehnica Timișoara, dar cu nota 4 în calcul; la ASE nu se numără restanțele, ci se cere minimum 70% din creditele obligatorii.

Media sub prag. 7,00 la Științe Politice, UVT și ASE; 7,50 ca punctaj final la Științe Politice; 8,00 la Litere și la UMF Cluj.

Ultimul semestru. Nu este o excludere generală, dar are condiții: ASE acceptă cu declarație de continuare a studiilor, Administrație și Afaceri doar pentru semestrul de primăvară și condiționat de admiterea la master, iar UBB Sociologie exclude complet studenții din anul terminal.

Cele 12 luni. Regula europeană este de maximum 12 luni de mobilitate fizică per ciclu de studii, independent de numărul și tipul activităților. Un stagiu de practică Erasmus consumă din același plafon ca un semestru de studiu. Dacă ai fost deja plecat, verifică-ți soldul înainte de a face planuri.

Ce faci, lună cu lună, din septembrie

  1. Septembrie. Găsește regulamentul de selecție al facultății tale și citește grila de punctaj. Este singurul lucru care îți spune dacă media contează 10% sau 60%. Deschide și lista de acorduri a facultății, cu coloanele de limbă și de nivel.
  2. Octombrie. Dacă ai nevoie de un certificat de limbă, înscrie-te acum la examen. Un B2 obținut în martie nu mai ajunge la dosar.
  3. Noiembrie și decembrie. Sesiunea din ianuarie este ultima care intră în medie la majoritatea facultăților. Dacă media contează 60% la tine, aceasta este pârghia.
  4. Ianuarie. Scrie prima versiune a scrisorii de motivație și a planului de studiu. Limitele reale sunt stricte: o pagină la SNSPA, 500 de cuvinte la UBB Sociologie, în limba mobilității. Principiile de redactare sunt aceleași ca la primul CV fără experiență: rezultat concret în loc de declarații generale.
  5. Februarie. Verifică zilnic pagina facultății. Anunțurile apar cu două săptămâni înainte de termen, nu cu două luni.
  6. Martie și aprilie. Depune, dă testul, prezintă-te la interviu. La interviu se discută exact scrisoarea pe care ai scris-o, plus legătura dintre mobilitate și ce vrei să faci după.

Cât primești efectiv cât ești plecat, cu granturile și top-up-urile, este în articolul despre Erasmus+ 2026-2027. Iar dacă gândul este să rămâi afară pentru master, calendarul de aplicare este în articolul despre masterul în străinătate.

Documentele

Tags:

You may also like...